Pavel Gaitu are 13 ani şi este elev în clasa a şaptea. Viaţa lui s-a schimbat radical după ce tăticul său a plecat să muncească la Moscova.. Înainte de a merge la şcoală, Pavel are foarte multe treburi casnice. „În fiecare dimineaţa hranesc animalele din curte, curăţ zăpada din ogradă şi mai apoi plec la şcoală”, ne povesteşte tînărul.
Cu timpul, Pavel a început să frecventează tot mai rar şcoala, are probleme cu scrisul, cititul şi nu doar, el a devenit timid şi nu mai ţine cont de sfatul nimanui, spune Adriana, colega de clasa.
Pavel locuieşte cu mămica şi cu surioară mai mică. Este unicul „bărbat” în casă. Mama baiatului este foarte îngrijorată de soarta odraslei. Ea spune că copilul nu mai ştie de frica părinţilor şi că poate pleaca de acasă, pentru o zi întreagă, fără a o anunţa. „Pavel a început să fumeze, mai recent a comis şi un furt”, zice îndurerată mama copilului. Dacă acum doi ani Pavel era unul dintre cei mai cuminţi copii din şcoală, acum acesta este la evidenţa primariei, în categoria minorilor care comit diverse infracţiuni.
În aceiaşi situaţie se află şi Eugen Nacu, un copil de 14 ani care a rămas în grija buneiilor. Părinţii lui Eugen sunt plecaţi la muncă în Moscova de mai bine de cinci ani. Dacă înainte el era unul dintre cei mai buni elevi în clasă, acum acesta are mari probleme. De la vîrsta de 13 ani acesta a început să fumeze, să chiulească de la lecţii şi colindă întreg satul fară a se întoarce acasă. „Nu vreau să intru în casă, ea este pustie, chiar dacă locuiesc cu buneii, îmi vreau părinţii acasă”, spune Eugen. Vecinii au devenit casa şi familia lui Eugen. „Copilul vine în fiecare seară la noi, mănîncă cu noi şi se joacă în curtea casei”, specifică unul dintre vecini. Ei spun că Eugen ar face orce doar să nu s eîntoarcă acasă şi asta datorită absenţei părinţilor şi indiferenţei buneilor care nu mai au forte să-l educe.
Psihologul, Parascovia Topada, menţionează că foarte mulţi copii a căror părinţi sunt plecaţi la muncă peste hotare, au un comportament neobişnuit. „Ei încep să fumeze, să se drogheze, să fure de acasă, să renunţe la studii, să fugă de acasă, şi toate astea pentru a-şi atrage părinţii acasă, ei se răzbună sub o formă inconştientă ”, spune psihologul.

Potrivit studiului „Efectele migraţiei: copiii ramaşi acasă”, realizat de Fundaţia Soros, aproximativ 170.000 de elevi de gimnaziu au cel puţin un părinte plecat la munca în străinătate. Dintre aceştia, 80.000 au doar tatăl plecat, 55.000 doar mama, iar în cazul a 35.000 dintre ei, atît mama, cît şi tatăl sunt la lucru peste graniţă. Copiii rămîn, de obicei, în îngrijirea familiei restrînse sau a altor persoane.

Luna februarie începe cu alerte. Este vorba despre situl Alerte.md care la două zile după lansare a acumulat peste 2500 de vizitatori şi peste 30 de probleme raportate de cetăţenii Republicii Moldova.

Canalizaţii fără capace, cîini vagabonzi, lipsa semafoarelor sau deşeuri neautorizate, acestea sunt unele dintre cele mai invocate probleme pe care le raportează vizitatorii sitului.

Alerte.md este un proiect iniţiat de organizaţia MediaPoint şi are ca scop rezolvarea problemelor sociale prin intermediul internetului, colectînd informaţii chiar de la faţa locului. Andrei Fornea, Preşedintele organizaţiei, spune că „alertele vor face vizibile o mare parte a problemelor din ţară, inclusiv şi acelea pe care autorităţile nu le observă pentru ca nu dispun de un sistem funcţional care să verifice şi să controleze în permanenţă ce se întimplă în anumite regiuni”.

Administratorul sitului, Mihai Lupaşcu, spune că o mare parte a problemelor sunt adaugate de către locuitorii capitalei, din zonele rurale au fost raportate 12 probleme.

Pentru a raporta o problemă, trebuie să treci prin următoarele etape:

1. Accesezi pagina „raportează o problemă”

2. Completeză cîmpurile (în special cele obligatorii)

3. Adaugi o poză sau video cu problema remarcată

4. Indici pe hartă locaţia

5. Apeşi „trimite raport” şi aştepţi aprobarea problemei de către administratorii paginii care verifică credibilitatea informaţiei

O platforma de acest gen si-a aratat deja utilitatea si potentialul in mai multe tari din intrega lume: Kenya, Haiti, Chile, India, SUA, Rusia, etc. Un exemplu este teribilul cutremur din Haiti în care populația marca pe hartă locurile grav afectate de acest dezastru, prin urmare, autoritățile statului aveau o imagine mai buna a regiunilor care aveau urgentă nevoie de ajutor.

Pentru a obţine un loc în grădiniţa nr. 91 din Chişinău, părinţii sunt nevoiţi să plătească o taxă ilegală de intrare în mărime de o mie de lei şi să se înscrie în Asociaţia părintească din această grădiniţă. Prin intermediul acestei asociaţii, ei sunt nevoiţi să achite şi taxe lunare de câteva sute de lei, dar nimeni nu ştie exact cum sunt cheltuite fondurile asociaţiei. Sunt dezvăluiri făcute reporterului SSAJ de către două mame care îşi duc copiii la această instituţie.

Una dintre ele, Rodica Dub,povesteşte cum a obţinut un loc în această grădiniţă:

„Eu am pornit de la direcţia de învăţămînt, am trecut pe la doamna Prepeliţă, mi s-a spus că locuri nu sunt, deci , la prima întrebare-dacă sunt locuri, mi- a spus ca nu sunt, la a doua întrebare, vecina care mă acompania a spus doamnei Prepeliţă că noi vom face tot posibilul ca să vă mulţumim, doamna Prepeliţă a mai sunat o dată la gradiniţă şi mi-a spus că „iata aici este”, la aceiaşi gradiniţă a sunat de doua ori. ”

Asociaţia- sponsorul gradiniţei

O altă mămică, Tatiana Buza, spune că niciodată nu se ştie cum sunt cheltuiţi banii părinţilor şi asta din motiv că a refuzat să facă parte din asociaţia părintească. Ea spune că în acestă gradiniţă copiii au fost repartizaţi pe grupe. Sunt grupe cu copii a căror părinţi nu fac parte din asociaţie şi grupe asociative.

Directorul adjunct al direcţiei de învăţămînt sec. Botanica, Ion Şchircă, spune ca „nu este format pe grupe aparte şi nu poate fi aşa ceva, asta nu este corect”

Acesta spune că asociaţiile sunt benevole şi că nici o persoană nu este obligată să facă parte din ea, lucru cu care unele mămici nu sunt de acord. „Odată cu intrarea în grădiniţă, eşti obligat să faci parte din asociaţie, iar copiii celor care refuză să facă parte din asociaţie sunt deseori umiliţi” , spune Tatiana Buza.

Potrivit regulamentului cu privirea la Asociaţiile părinteşti, membrii acestora sunt obligaţi să achite taxa de 1800 lei anual sau 150 lei lunar pentru fondul gradiniţei.

Preşedintele Asociaţiei părinteşti din gradiniţa nr 91 spune că aceşti bani sunt investiţi în infrastructura gradiniţei, choar dacă nu reuşesc să acopere toate cheltuielile. „Pe toate nu reuşim să le facem, cu contribuţiile astea modeste, anul trecut a fost unul mai special, a fost propunerea să strîngem bani în avans să cumpărăm pătucuri, ferestre, uşi , termopane”, spune preşedintele asociaţiei

Cristina, un părinte care face parte din asociaţie, spune că „comitetul” este cel care decide ce trebuie de cumpărat. „Nouă ni se spune doar cît trebuie să dăm”, zice Cristina
Pasărea pe limba sa piere

Pe uşa gradiniţei atîrnă două foi în care sunt indicate diverse sume de bani şi unde sunt direcţionate aceste sume.

Una dintre aceste sume este 480 lei- pentru servicii taxi. Metodista creşei, Olga Preşca, spune că aceşti bani sunt utilizaţi în scopuri nobile, pentru utilitatea Gradiniţei.„Primim de la direcţia de învăţămănt detergenţi, cine o să-i aducă? Nu poate să-i aducă şefa de gospodărie, că nu se dau cîte unul, se dau în cantităţi mari”, menţionează Olga

Însă părinţii care refuză să fie parte a asociaţei au altceva de spus „copilul meu a fost refuzat sa se foloseasca de sapunul de la gradinita sub pretextul ca parintele nu a dat bani”, zice indignată Rodica

Chiar dacă statul oferă grădiniţei produse igienice, părinţii dau bani şi pentru acestea din considerentul că directoare spune că nimeni nu ajuta cu nimic, spune Tatiana Buza.

Pentru a întreţine un copil la gradiniţă , un părinte trebuie să scoată din buzunar minim 350 lei lunar, plus sume pentru teatru, circ, cadouri, fotografii etc.

Unii părinţi spun că în perioada sărbătorilor, ajung să dea peste 500-600 lei